EXPOZIȚII TEMPORARE
   
 
 

Expoziția temporară „De la Burebista, la Ferdinand Întregitorul” este dedicată Centenarului Marii Uniri, de la 1 Decembrie 1918, fiind organizată în colaborare cu Asociația „Frontiera Gălățeană”. În cadrul expoziției sunt prezentate 15 basoreliefuri cu figuri marcante ale istoriei românilor: Burebista, Decebal, Traian, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Petru Rareș, Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Regina Maria și Regele Ferdinand I.
Ideea realizării acestor basoreliefuri a aparținut domnului Didel Bădărău, președinte al Asociației „Frontiera Gălățeană”, dumnealui reușind să adune la un loc mai mulți artiști plastici, care au contribuit la crearea acestora. Majoritatea matrițelor au fost construite de artistul plastic Mugur Vrînceanu, şeful catedrei de arte din cadrul Liceului de artă „Dimitrie Cuclin” Galați. De asemenea, artistul plastic Adrian Vădeanu a realizat basorelieful lui Avram Iancu, iar domnii Nour Gheorghe și Aurelian Niculescu au turnat şi decorat cea mai mare parte din basoreliefurile prezente în expoziție.
Expoziția va putea fi vizitată până la data de 20 ianuarie 2019.

Vă aşteptăm cu drag!

   
 

 
 

Expoziția temporară „Chihlimbarul, varietate şi culoare” este organizată în colaborare cu Departamentul de Mineralogie a Facultății de Geologie şi Geofizică din cadrul Universității București şi cu Muzeul Județean Buzău.
Expoziţia prezintă publicului etapele de transformare a rășinei, substanță organică naturală, într-un mineraloid fosilizat, numit chihlimbar. Sunt expuse 60 de piese de chihlimbar şi varietăţi de rumanit, copalit, succinit, moldavit, almasit şi simetit, incluziuni vegetale şi de insecte, dar şi bijuterii confecţionate din chihlimbar, din patrimoniul Muzeului Județean Buzău și al Universității București.
Chihlimbarul este o rășină fosilă provenită din unele specii de pin, având culoarea caracteristică galbenă ca mierea sau ca ceara, fiind uneori brun-roșcat sau verde-negru. Cele mai cunoscute varietăți de chihlimbar sunt: succinitul (chihlimbarul de Baltica), simetitul (chihlimbarul sicilian), rumanitul (chihlimbar din Carpații României și din Sahalin - Rusia), burmitul (rășină extrasă din Burma Superioară și prelucrată în China), ajkaitul (rășină fosilă din Ungaria), precum și valchovitul (rășină fosilă din Moravia). În România, chihlimbarul a fost exploatat industrial până aproape de anii 1980, în zona localității Colți (județul Buzău), acum devenită arie protejată și locul unde s-a înființat Muzeul Chihlimbarului, aflat în subordinea Muzeului Județean Buzău.
Expoziția temporară este deschisă pentru public până la data de 30 martie 2019.

   
   
 
  Expoziția este realizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” București, pentru a-i aduce un omagiu celui care a fost Grigore Antipa - personalitate complexă, ctitor de instituţii culturale şi de cercetare, dar și un diplomat apreciat al epocii sale.
Expoziția „Antipa 150”, itinerată la Galați, prezintă o serie de 16 panouri cu fotografii, care vor călăuzi vizitatorii prin câteva etape ale vieții savantului. În același timp, vor putea fi admirate piese cu valoare științifică, istorică şi documentară, care fac parte din patrimoniul muzeului bucureștean şi care au fost personal colectate și studiate de Grigore Antipa. Grație fotografiilor și documentelor expuse, care au supraviețuit încercărilor istoriei, va putea fi descoperită actualitatea operei lui Antipa, cel ce a reuşit să acţioneze ca un liant între oamenii de rând şi cei cu putere de decizie, ajutând la dezvoltarea comunităţilor şi, în final, la atingerea unui nivel de dezvoltare economică a României demn de marile puteri europene. Expoziția temporară este deschisă pentru public până la data de 28 februarie 2019.
   
   
 
  Expoziția își propune să popularizeze în rândul publicului bioregiunea montană şi diversitatea ei specifică, scopul principal fiind acela de a creşte gradul de conştientizare vizavi de nevoia reală de a proteja habitatele şi speciile ameninţate cu dispariţia sau pe cele endemice, care depind în întregime de condiţiile ecologice oferite de Munţii Carpaţi.
Maniera de realizare este una atractivă, cu diorame clasice, dar şi deschise, ce prezintă specii de animale caracteristice, precum lupul, ursul brun, cerbul carpatin, capra neagră, râsul, marmota dar şi specii rare sau dispărute din fauna României, cum ar fi vulturul negru. Totul este completat de puncte interactive, cu aplicații și jocuri destinate tuturor categoriilor de vârstă, care facilitează accesul nemijlocit la cunoaştere, într-un mod inedit.
Expoziția „Pe culmile Carpaților” a fost realizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București și va putea fi vizitată până la data de 4 august 2019.